About

it`s a work in progress

Ma numesc, daca nu era evident, Lucian Savu. Sunt din Sibiu, si ma mandresc cu asta. Am crescut, inavat si m-am insurat aici. Si va spun sincer ca nici nu intentionez sa plec, cel putin asa vad eu lucrurile acum si slabe sanse sa imi schimb parerea.

Am invatat ca trebuie sa trag tare daca vrea sa obtin ceva si ca nu o sa imi cada nimic in brate. Am fost de mic mai curios si mi-am bagat nasul in toate jucariile, nu foarte multe, pe care le primeam si pe care evident, le stricam. Aveam boala in special pe jucariile electrice.

Liceul

Am facut un liceu tehnic in Sibiu, care acum nu mai exista. Cladirea fiind retrocedata unei biserici la cativa ani dupa ce am absolvit eu. This is another story. In liceu evident mi-au placut materiile care aveau legatura cu electonica asa ca in clasa XI am fost chemat sa particip din partea liceului la olimpiada judeteana. Fara sa fac eforturi foarte mari luat locul I si astfel ca am ajuns olimpic national. Specializarea, o combinatie de electronica analogica, digitala, desen tehnic si masuratori. O bibliografie cu care puteam ingropa tot liceul, mai ales ca specializarea asa nu avea programa bine definita.

Am invatat, mi-am dat interesul si am mers la Iasi unde am aflat diferenta dintre un liceu mic, cum era al meu, si un liceu care avea dotari. Cand am fost pus in fata unei centale despre care eu doar citisem mi-a cazut fata la propriu. Erau elevi la olimpiada care aveau asa ceva in laboratoare, iar eu vazusem doar niste poze si alea luate de profesori de pe internet. Groaznic pixelate si tiparite pe imprimante alb/negru.

Cu toate astea am reusit sa ma clasez in primii 10, si asta doar faptului ca am ales sa citesc peste ceea ce aveam la scoala dar mai ales intuitiei. Eu am fost multumimt de experienta iar profesorii mi-au spus ca le-am depasit asteptarile.

In anul urmator deja aveam in cap numai BAC-ul. Pe atunci se punea accent pe BAC. Au tras profesorii de mine sa merg iarasi asa ca am mers la judeteana si desi nu m-am stresat foarte tare am inteles ca dupa proba teoretica eram iarasi primul. O parte din subiecte erau din materia pentru BAC, proba tehnologica, si eu invatam pentru BAC. Proba practica a fost mult mai dificila fata de anii anteriori, spuneau restul. Eu am terminat relativ repede dar foarte multi aveau probleme si era clar ca nu o sa fie notati bine. Pentru ca nu ii doream sa merg iarasi la faza nationala mi-am sabotat circuitul. Lucru pe care nu l-am rescunoscut niciodata. Pana acum.

In cei 4 ani de liceu mi-am facut timp si de o pasiune, fotbalul, pe care l-am praticat la nivel de juniori. Cand colegii mei de clasa vorbeau dupa weekend de cluburi eu imi numaram vanataile si zgarieturile, Alcoolul, tigarile, cluburile au aparut la facultate.

In liceu am avut si primul job sezonier. Am lucrat la renovarea unei case. In vacanta de vara cand toata lumea mergea la mare, eu ma trezeam dimineata mergeam la anternament, apoi la munca, dupa masa iarasi la antrenament si de 3 ori pe saptmana mergeam seara si la sala de forta. Primii mei bani castigati din munca s-au dus pe mesele din timpul orelor de munca. Daca nu era evident, nu castigam mare lucru. Dar erau primi mei bani munciti.

Datorita faptului ca am fost olimpic national am primit si eu singurul lucru oarecum cazut din cer. In aceea perioada s-a dat o lege, asa mai pe ascuns, prin care toti olimpicii pot face gratuit scoala de soferi. Asa ca in ziua in care am implinit 19 ani mi-am luat si eu permisul.

Facultatea

Facultatea pe care imi doream sa o urmez, evident Ingineria. In clasa a XII am descoprit programarea asa ca mi-a ales un profil de asa natura. Am reusit in urma examenului de admitere, nu concurs de dosare, sa intru la profilul dorit la fara taxa. Acolo m-am lovit de profesori care erau depasiti total de noile tehnologii, care predau dupa modelul: asa ceva nu mai exista dar trebuie sa stiti. Dar si de profesori exceptionali care predau si examinau diferit de orice am mai intalnit pana atunci. Profesori de la care am avut ce invata.

In timpul facultatii am avut primul job de durata. Lucram chelner intr-un club. De multe ori, mergem vinerea dimineata la cursuri dupa ce dormeam o ora in masina pentru ca la 6 ieseam de la lucru. Intram in sala de curs un zombie cu ceasca de cafea in mana, dar profesorul ma intelegea.
In anul doi impreuna cu un prieten din copilarie am deschis o firma de web design. Aproape un an lucram in club, mergeam la cursuri, mai rar, si lucram impreuna cu prietenul meu la proiectele firmei. A fost o perioada frumoasa in care am invatat multe si am cunoscut oameni misto, ca sa nu mai vorbesc de fostii colegi de birou. Acum am ramas prieteni si un grup unit. Dar a venit criza si totul s-a terminat. In aceea perioada am invatat cate bete in roate iti poate pune statul roman si cat de greu e sa faci ceva in Romania chiar daca esti bun in ceea ce faci si chiar daca ai sustinere financiara.

Acum

Web design-ul a ramas acum o simpla pasiune care imi mai ocupa din cand in cand putinul timp liber. Desi in facultate m-am concentrat pe programare, in acei ani ceea ce am invatat cel mai bine a fost cum sa ma documentez. Domeniul in care profesez acum nu are nici o legatua cu ceea ce am facut acum dar cu pasiune si interes m-am adaptat. Cum am spus, ca sa obtii ce vrei trebuie sa muncesti, si eu am muncit. Mult

Ce sa va mai spun. Pasiuni: fotbalul evident, gratare cu prietenii, airsoft-ul. Incerc in fiecare an sa merg la Overload. Cititul, imi plac foarte mult cartile istorice in special orice e legat de al doilea razboi mondial, jocurile de calculator. In special jocuri mai vechi, gen Heroes of Might and Magic 3, Diablo 2, Stronghold, Red Alert 2, etc

Anul (2014) acesta mi-am mai adaugat o categorie pe permis, A-ul si acum incepe sa ma prinda si febra motoarelor.

Restul, va urma..